Site-ul copiilor ortodocsi

CUPRINS PAGINA:

--- RUGĂCIUNI, POEZII ---

--- POVESTIRI CU TÂLC ---

--- POEŢI ROMÂNI ŞI POEZII ---

--- INFORMAŢII CREŞTINE INTERESANTE ---

--- MATERIALE PENTRU ORA DE CATEHISM ---







RUGĂCIUNI, POEZII


  Cel mai greu copile, e să priveşti în inimioara ta ca într-o oglindă şi să o ştergi uşor de toate micile pete pe care le observi. Nu e totuşi imposibil să o faci. Îţi trebuie rugăciune şi multă dorinţă de bine, de adevăr şi de frumos. Căci în inima curată, şi Dumnezeu se arată!
  Şi să nu uităm să ne facem cruce! Când ducem degetele mâinii drepte la frunte, trebuie să ştim că, prin aceasta, noi îl rugăm pe Dumnezeu să lumineze mintea şi cugetarea noastră, făgăduindu-ne să cugetăm pururea la El. Când de la frunte pogorâm mâna la piept, prin aceasta arătăm că suntem gata să iubim pe Dumnezeu din toată inima noastră. Iar când atingem umerii, închinăm lui Dumnezeu toate puterile noastre sufleteşti şi trupeşti şi-L rugăm să ne dea putere şi dorinţa de a-L sluji şi a-I plăcea Lui.


CUPRINS RUGĂCIUNI:


1. Rugăciunea Domnească
2. Simbolul de credinţă
3. Cele 10 porunci
4. Psalmul 50
5. Îngeraşul
6. Rugăciune pentru părinţi
7. Doamne, Doamne, ceresc Tată
8. Toţi cu inima curată
9. Rugăciunea copilului cuminte
10. Rugăciunea copilului răsfăţat
11. Rugăciunea copilului fricos
12. Împărate ceresc
13. Preasfântă Treime
14. Născătoare de Dumnezeu
15. Rugăciune de NOAPTE BUNĂ!
CUPRINS POEZII:


1. Fetiţa şi floricica
2. Către cei mici
3. Îngeraşii
4. Învaţă tu, copile!
5. Copiii buni
6. O fetiţă credincioasă
7. Iisus îţi vede paşii
8. Dumnezeu e-n orice zi
9. Dragostea lui Dumnezeu
10. Mame aduc copiii la Iisus
11. Povestea Sfantului Spiridon






POVESTIRI CU TÂLC (înapoi)

    Deoarece copiilor le place să asculte basme minunate, poveşti care vin din bătrâni şi care îi ajută să crească, să înveţe să se cunoască şi să-şi găsească locul pe lume, şi pentru că importanţa poveştii cu toate virtuţile ei pedagogice şi terapeutice este de netăgăduit, vă propunem povestirile următoare:

 (1) FÂNTÂNA FRUMUSEŢII
 (2) "SFÂNTUL" PINION DE CEAS
 (3) TREI COPACI
 (4) CUTIA CU IUBIRE
 (5) FLUTURELE
 (6) CEI DOI LUPI
 (7) POVESTEA LUMÂNĂRII
 (8) CASA SUFLETULUI
 (9) GREIERELE ŞI FURNICA
 (10) BUCURIA VEDERII STĂPÂNULUI
 (11) PILDA CREIOANELOR
 (12) RESPECTELE MELE, DOAMNELOR GREUTĂŢI!
 (13) PILDA PORUMBULUI
 (14) MÂNZUL NEMULŢUMIT
 (15) CONVERSAŢIE LA IESLE
 (16) IUBIREA DE ARGINŢI
 (17) ECOUL VIEŢII
 (18) SFÂNTA TREIME
 (19) PUTEREA UNUI COPIL
 (20) TAINA ADEVĂRULUI
 (21) PĂSTORUL CEL CREDINCIOS
(22) APARENŢELE POT ÎNŞELA
(23) FAPTA BUNĂ
(24) UN DAR PENTRU SUFLET
(25) UN ZMEU BUCLUCAŞ
(26) TREI FLUTURAŞI
(27) GREŞEALA
(28) LEGENDE DESPRE BRADUL DE CRĂCIUN
(29) TÂLHARUL POCĂIT
(30) DACĂ-I COPIL SĂ SE JOACE...
(31) LEGENDA OUĂLOR ROŞII
(32) CEI DOI ŞOIMI
(33) PÂNZA DE PĂIANJEN
(34) SOARELE ŞI FEREASTRA
(35) BOGATUL SĂRAC
(36) ZGÂRCENIA ŞI VINDECAREA EI
(37) NE ÎNVAŢĂ COPIII
(38) TREI VOI, TREI NOI, MILUIEŞTE-NE PE NOI!
(39) TÂLHARUL CARE DOREA SĂ FIE NUMIT ANA
(40) HOŢUL DE VIEŢI
(41) ZIDURILE DIN SUFLETELE
(42) CEI PATRU UCENICI
(43) CEL CE ÎNŞEALĂ
(44) CELE DOUĂ GRĂUNŢE
(45) INVIDIA
(46) SFOARA, CEL MILOSTIV



(POVESTIRI culese din revista APOSTOLIA)

(47) Batranica si vizita lui Dumnezeu
(48) Calea smereniei
(49) Maiestria creionului
(50) Frizerul cel necredincios
(51) Gura lumii
(52) Harnicul si lenesul
(53) INDEMN de Demostene Botez
(54) Lumina ochilor
(55) MAMA de Leon Magdan
(56) Povestea unui baietel
(57) RUGACIUNE de M. Eminescu
(58) Soarele si vantul
(59) Steluta de mare

(60) Copilul care avrut sa zideasca punte pana la cer
(61) VIZITA MAICII DOMNULUI
(62) OUSORUL DE PASTE - CHIPUL MAMEI
(63) COSARUL CEL NEGRU
(64) OGLINDA SUFLETLUI - PINGUINUL CURAJOS
  (65) IERTAREA -partea 1- -partea 2-
  (66) ADEVARATUL LUPTATOR -partea 1- -partea 2-
  (67) COSUL CU NARAMZE -partea 1- -partea 2-
(68) CEL MAI BUN PRIETEN -partea 1- -partea 2-
(69) PORTOCALA PRIETENIEI -partea 1- -partea 2-
(70) PUTEREA RUGACIUNII -partea 1- -partea 2-




INFORMAŢII CREŞTINE INTERESANTE (înapoi)

(1) Modele de cruci şi simbolistica lor
(2) Istoria calendarului - pe scurt
(3) Numarul 7 în ortodoxie
(4) Crucea ortodoxă - confirmări știinţifice ale unor minuni zilnice
(5) Din teologia copiilor
(6) Cum sunt icoanele ortodoxe
(7) De ce aprindem lumânări
(8) De ce se arde tămâia
(9) Efectele televiziunii asupra creierului nostru
(10) Unicitatea bisericii SF. TEODORA din Peloponez-Vasta
(11) Prima spovedanie
(12) Semnificaţia Săptămânii Patimilor
(13) Minunea Sfintei Lumini de la Mormântul Domnului
(14) BISERICA - cum şi de ce e construită aşa
(15) Cum e făcut omul
(16) Îngeri, Suflet, Mântuire în Ortodoxie
(17) Despre postul ortodox, pe înţelesul tuturor
(18) Sărbătorile de iarnă la români - tradiţii şi obiceiuri
(19) Biserica întemeiată de prunci
(20) Despre SFINTELE FEMEI MIRONOSIŢE
(21) MARTIRII DINTRE NOI: NU, PENTRU DRAGOSTEA LUI IISUS
(22) MOTIVELE PENTRU CARE NU SE MERGE LA BISERICA
(23) DINCOLO DE PREJUDECATI (despre copii)
(24) Mama sa-I vorbeasca lui Dumnezeu, iar Dumnezeu sa-i vorbeasca copilului
(25) NU CĂRŢILE CRESC OAMENI, CI MAMELE (August Strindberg)
(26) POVESTEA UNEI MAME
(27) LEGATURA DINTRE ANUL NOU BISERICESC SI CEL SCOLAR
(28) UN MARE FALS - EVANGHELIA SOTIEI LUI IISUS
(29) MANASTIREA VORONET - pe scurt
(30) Despre SFANTA SCRIPTURA - pe scurt
(31) Despre CREZ - SFANTA TREIME - pe scurt
(32) Despre SFANTUL BOTEZ - pe scurt
(33) Despre POST - pe scurt
(34) Despre SPOVEDANIE - pe scurt
(35) Despre RUGACIUNEA PENTRU CEI ADORMITI - pe scurt
(36) Despre INTELEPCIUNE
(37) Despre TRIOD - PASI SPRE INVIERE - pe scurt
(38) Despre PURITATEA INIMII SI A LIMBAJULUI
(39) Despre AJUTORUL NEVAZUT - INGERII
(40) Despre MANASTIREA 'SFANTUL IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA' - pe scurt



MATERIALE PENTRU ORA DE CATEHISM (înapoi)


(1) Culegere de texte pentru serbari scolare
(2) Exercitii si jocuri ortodoxe
(3) Despre ONOMASTICA
(4) Pilde, povestioare, sfaturi
(5) Despre tineri buni si rai
(6) Colectie de pilde ortodoxe pentru copii
(7) Lectii de ortodoxie pentru cei mici, si nu numai.
(8) Micul pelerin - o revistă pentru copii, dedicată explorării credinţei şi a culturii ortodoxe.
(9) Ortodoxia pentru copii - supliment al revistei ORTODOXIA de la Chişinău
(10) Bucheţel de ghicitori creştine - pentru mici şi pentru mari, de ce nu...
(11) Culegere de poezii creştine
(12) Planşe de colorat
(13) Revista "Biserica din sufletul copilului" editata si produsa de MANASTIREA "SF. IOAN CEL NOU" SUCEAVA.
(14) Manual de religie pentru clasa III: Semestrul I si Semestrul II
(15) Educatia prin patrimoniu Patrimoniu pentru copii - acest tip de temelie sufleteasca se realiza in familie, in comunitate, in vremuri in care comunitatile isi cunosteau si isi pretuiau valorile, era o transmitere vie si fireasca, dincolo de orice scenariu educativ. Insusi cuvantul patrimoniu contine in etimologia sa ideea de mostenire. Din pacate, acest tip de perpetuare naturala se gaseste din ce in ce mai rar la noi.
(16) Tot din educatia prin patrimoniu: Scoala AGATONIA - tehnici de lucru pentru: icoane pe sticla, linogravura, roata olarului, portret.















1) SIMBOLUL DE CREDINTA



CRED intr-Unul Dumnezeu, Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, vazutelor tuturor si nevazutelor.
Si intru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Care din Tatal S-a nascut, mai inainte de toti vecii.
Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut, nu facut, Cel de o fiinta cu Tatal, prin Care toate s-au facut.
Care pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara si S-a facut om.
Si S-a rastignit pentru noi in zilele lui Pilat din Pont, a patimit si S-a ingropat.
Si a inviat a treia zi dupa Scripturi si S-a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.
Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece viii si mortii, a carui Imparatie nu va avea sfarsit.
Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata Facatorul, Care din Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu Fiul este inchinat si slavit, Care a grait prin prooroci.
Intru Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica.
Marturisesc un botez intru iertarea pacatelor.
Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie. Amin !

inapoi la CUPRINS




2) CELE 10 PORUNCI



1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau; sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
2. Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.
3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert.
4. Adu-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.
5. Cinsteste pa tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant.
6. Sa nu ucizi.
7. Sa nu fii desfranat.
8. Sa nu furi.
9. Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.
10.Sa nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau.

inapoi la CUPRINS




3) PSALMUL 50



Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta,
Si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea.
Mai vartos ma spala de faradelegea mea, si de pacatul meu ma curateste.
Ca faradelegea mea eu o cunosc, si pacatul meu inaintea mea este pururea.
Tie Unuia am gresit, si rau inaintea Ta am facut, asa incat drept esti Tu intru cuvintele Tale si biruitor cand vei judeca Tu.
Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea.
Ca iata adevarul ai iubit, cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii Tale Mi-ai aratat mie.
Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati, spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi.
Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
Intoarce fata Ta de la pacatele mele, si toate faradelegile mele sterge-le.
Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule, si Duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele.
Nu ma lepada de la fata Ta, si Duhul Tau cel Sfant nu-L lua de la mine.
Da-mi mie bucuria mantuirii Tale, si cu Duh stapanitor ma intareste.
Invata-voi pe cei faradelege caile Tale, si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce.
Izbaveste-ma de varsarea de sange Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta.
Ca de-ai fi voit jertfa, Ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi.
Fa bine, Doamne, intru bunavoirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului.
Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tau vitei.

inapoi la CUPRINS




4) INGERASUL

Inger, ingerasul meu,
ce mi te-a dat Dumnezeu,
Totdeauna fii cu mine
si ma invata sa fac bine!

Eu sunt mic,
Tu fa-ma mare,
Eu sunt slab,
Tu fa-ma tare,
In tot locul ma-nsoteste
si de rele ma fereste!

Doamne, ingerasii tai
fie pazitorii mei,
si in zi si in noapte,
pina-n ceasul cel de moarte.

Amin!

inapoi la CUPRINS




5) RUGACIUNE PENTRU PARINTI

Doamne, cat este de bine,
Cand e mama langa mine!
Doamne, cat este de rau,
Cand nu-l vad pe tatal meu!
Tata, mama ma iubesc
Si pe mine ma-ngrijesc.
Tine-i, Doamne, Indurate,
La multi ani cu sanatate!
Fa-le parte doar de bine,
Sa aiba grija de mine!
Amin!

inapoi la CUPRINS




6) DOAMNE, DOAMNE, CERESC TATA

Doamne, Doamne, ceresc Tata,
Noi pe Tine Te rugam,
Lumineaza a nostra minte
Lucruri bune sa-nvatam.
Caci Tu esti Stapanul lumii
Si al nostru Tata esti
Si pe toate cele bune
Numai Tu le implinesti!
Amin.

inapoi la CUPRINS




7) TOTI CU INIMA CURATA

Toti cu inima curata
Tie Doamne-ti multumim;
Tu, cu harul Tau Prea Sfinte
Ne ajuti oameni buni sa fim;
De greseli sa ne ferim,
Tara noastra s-o iubim.
Amin.

inapoi la CUPRINS




8) RUGACIUNEA COPILULUI CUMINTE

Eu nu stiu daca gresesc,
Caci toate le implinesc:
Si la scoala, si acasa
Am o purtare aleasa.

Deci, te rog, Doamne, pe Tine,
Sa m-ajuti sa cresc in bine;
Pastreaza-mi viata curata,
Fara nici macar o pata.

Si da-mi sa nu ma mandresc
Ca toate le implinesc . . .
Amin!




inapoi la CUPRINS




9) RUGACIUNEA COPILULUI RASFATAT

Doamne, Tu mi-ai dat de toate
Mi-ai dat sora, mi-ai dat frate,
Haine, jucarii, bucate,
Chiar si dragostea de carte.

Dar eu n-am recunostinta
Pentru-a Ta bunavointa.
Deci, iarta-ma, caci doresc
Sa-Ti multumesc, sa Te iubesc.

Si parintilor as vrea
Sa le multumesc asa . . .
Amin!




inapoi la CUPRINS




10) RUGACIUNEA COPILULUI FRICOS

Doamne, Dumnezeul meu,
Eu fricos am fost mereu.
Vino Tu, cu crucea Ta,
Si asculta ruga mea:

In lumina sa ma scalzi,
Intunericul sa-l arzi,
De manuta sa ma tii,
Curajul sa mi-l invii!

Eu de-acum Iti multumesc.
Doamne, tare Te iubesc!
Amin!




inapoi la CUPRINS




11) IMPARATE CERESC

Imparate ceresc, Mangaietorule,
Duhul adevarului care pretutindenea esti
Si toate le implinesti,
Vistierul bunatatilor si datatorule de viata,
Vino si Te salasluieste intru noi,
Si ne curateste pe noi de toata intinaciunea,
Si mantuieste-ne, Bunule, sufletele noastre.
Amin!




inapoi la CUPRINS




12) PREASFANTA TREIME

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi.
Doamne, curateste pacatele noastre.
Stapane, iarta faradelegile noastre.
Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre,
Pentru sfant, numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururea si-n vecii vecilor.
Amin!




inapoi la CUPRINS




13) NASCATOARE DE DUMNEZEU

Nascatoare de Dumnezeu,
Fecioara, bucura-te, ceea ce esti plina de har,
Marie, Domnul este cu tine,
Binecuvantata esti tu intre femei
Si binecuvantat este rodul pantecelui tau,
Ca ai nascut pe Hristos, Mantuitorul sufletelor noastre.
Preasfanta Marie, Maica lui Dumnezeu,
Roaga-te pentru noi pacatosii,
Acum si-n ceasul mortii noastre.
Amin!




inapoi la CUPRINS




14) RUGACIUNE DE NOAPTE BUNA!

Eu ma culc, sunt obosit,
Insa Tu, Iisuse iubit
Vin' de-nchide ochii mei,
Cum faci la copiii Tai.

Iarta tot ce am gresit,
Ca sa dorm mai linistit,
Fapta, vorba, orice gand,
Ca sa fiu curat si sfant.

Vie ingerasul meu
Iisuse, din cerul Tau!
Sa ma apere mereu,
Ca sa nu patesc vreun rau.

Binecuvanteaza Tu,
Pe parintii mei acum,
Frati, surori si pe copii,
Tu cu noi mereu sa fii.

Amin!




inapoi la CUPRINS




14) TATAL NOSTRU

Tatal nostru,
Care esti in ceruri,
Sfinteasca-se numele Tau,
Vie imparatia Ta,
Faca-se voia Ta,
Precum in cer, asa si pre Pamant.
Painea noastra cea de toate zilele
Da-ne-o noua astazi.
Si ne iarta noua gresalele noastre
Precum si noi iertam gresitilor nostri.
Si nu ne duce pre noi in ispita,
Ci ne izbaveste de cel rau.
Ca a Ta este imparatia,
si puterea, si marirea.
In numele Tatalui,
Al Fiului,
Al Sfantului Duh,
Amin.




inapoi la CUPRINS




1) FETITA SI FLORICICA

Floricica frumusica
Cine-ti dete viata oare
Si culori stralucitoare?
Spune-mi cine te-a facut
Cine haina ti-a cusut?
Cel ce-ti dete zilele
Tot El imi dadu si mie
El e Tatal tau si-al meu
Si se cheama Dumnezeu.




inapoi la CUPRINS




2) CATRE CEI MICI

Nimanui sa nu faci rau
Ca te vede Dumnezeu.
Tu cand vezi un vierme mic,
Nu-l strivi, nu-i fa nimic;
Cat il vezi de mititel
Dumnezeu stie de el.




inapoi la CUPRINS




3) INGERASII

Cand seara tu te rogi, copile,
Alaturi de mamica ta,
In jurul tau stau Ingerasii,
Chiar daca tu nu-i poti vedea.

Cand canti cantarile frumoase
Ce Domnului Iisus ii plac,
Cu tine canta Ingerasii
Si-nchinaciuni cu tine fac.

Cand tu esti bun si-asculti, cu tine
Merg Ingerasii buni si multi
Si te-nsotesc cand esti cuminte,
Dar ei se duc cand tu n-asculti.

Ce fericiti sunt Ingerasii
Cand tu esti bun si silitor,
Cand canti si cand te rogi fierbinte,
Ce mare-i bucuria lor!

Dar cat de mult se intristeaza
Cand nu te rogi si nu esti bun,
Atunci se duc plangand la Domnul
Si toate cu durere-i spun!

O, nu-ntrista pe Ingerasii,
Ce vin cu drag in jurul tau,
Ci, chiama-i sa-ti indrume pasii,
Sa fii mai bun, sa nu faci rau!



inapoi la CUPRINS




4) INVATA TU, COPILE!

Invata tu, copile,
Privind la tot ce vezi,
Cum trebuie in viata
Sa umbli, sa lucrezi.

Priveste izvorasul
Cum curge de frumos
Si-nvata s-ai oriunde
Un chip si-un mers voios.

Priveste randunica
Ce-si face cuib cantand
Si-nvata harnicia
Si cantecul, lucrand.

Priveste tot si-nvata
Din tot ce vezi, mereu,
Ca viata ta curata
S-o dai lui Dumnezeu.




inapoi la CUPRINS




5) COPIII BUNI

Copiii credinciosi sunt buni
La scoala si acasa,
Purtarea lor e orisicand
Cuminte si frumoasa.

Cu alti copii sunt prietenosi
Cu nimeni nu se cearta
Oricine de le-ar face rau
Ei totdeauna iarta.

La scoala ei sunt cei dintai
Si-asa-s in tot cei bine,
Is harnici, blanzi, respectuosi
Si-i lauda oricine.

Asa copil e Petrisor,
S-asa fetita-i Lia.
Sa-i vezi, cat de ascultatori,
Mai mare bucuria!

Asa-s copiii credinciosi,
Si-asa Iisus ne-nvata,
Sa fim exemplu pentru toti,
Urmand a Lui povata.

Iisuse, ajuta-ne sa fim cuminti,
Cu inima curata,
Caci numai astfel vom primi
Rasplata-mbelsugata!




inapoi la CUPRINS




6) O FETITA CREDINCIOASA

O fetita credincioasa
Muncitoare si voioasa
Este Maricica.
Cand e acasa mititica,
O ajuta pe mamica
Toata ziulica.

Matura voios prin casa,
Da la pui cantand voioasa,
Uda prin gradina,
Mama-i tare fericita
Ca fetita ei iubita
Creste gospodina.

Cand sfarseste treaba-n casa,
Ea se joaca bucuroasa,
Pe carari, pe-afara;
Cand mamica ei o cheama,
Zice: -Vin indata, mama!
Si se duce iara.

Ce draguta-i Maricica,
Ce iubita-i de mamica,
Si de toti din casa.
Astfel o fetita creste
Cand pe Domnul Il iubeste
Si e credincioasa!




inapoi la CUPRINS




7) IISUS ITI VEDE PASII

Iisus iti vede pasii
si-i numara mereu
copilul meu, asculta:
nicicand sa nu faci rau.

Iisus ti-asculta vorba
si-o scrie-n Cartea Lui.
Fetita mea, asculta:
tu rele sa nu spui!

Iisus iti vede gandul
si ingerasul Sau.
Copilul meu, asculta:
sa nu gandesti vreun rau!

Iisus Cel bun doreste
sa fiti si voi ai Sai.
Copiii mei, in viata
nicicand sa nu fiti rai!




inapoi la CUPRINS




8) DUMNEZEU E-N ORICE ZI

Dumnezeu mi-e ajutor
Cand in trup, toate ma dor,
Hrana-i cand de foame mor.
Dumnezeu mi-e sanatate,
El e sete de dreptate,
E iubire, bunatate.
Dumnezeu e-n orice zi,
In ce sunt, in ce voi fi
Peste vreme, prin copii.




inapoi la CUPRINS




9) DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU

Cu drag priveste Domnul
Din Cerul cel inalt
Copilul ce se roaga
Cu mama-ngenuncheat.

Cu drag asculta Domnul
Cand glasul linistit,
Se roaga cu credinta
Lui Iisus Cel mult iubit.

Cu drag vegheaza Domnul
La patul cel curat,
Odihna celor care
Cu drag I s-au rugat.

Cu drag ii creste Domnul
Pe-acei copii cuminti,
Ce vor sa umble-n calea
Curatei Lui Credinti.

Cu drag mangaie Domnul
Pe orice copilas,
Ce I-a cerut de paza
Pe Sfantul Ingeras.

Cu drag ajuta Domnul
Parintii care-si cresc,
Copiii dupa voia
Parintelui Ceresc!




inapoi la CUPRINS




10) MAME ADUC COPIII LA IISUS

Mame-odata si-au adus
Copilasii la Iisus,
Spre-ai atinge si-a le da
Binecuvantarea Sa.

Ucenicii nu-i lasau,
De la Dansu-i indepartau.
Domnul zise: "Cum va vine
A-i goni de langa Mine?

Sa-mi lasati pe prunci sa vie,
Ca cereasca Imparatie
Este - dragi invatacei -
Doar a unora ca ei!"

11) POVESTA SFANTULUI SPIRIDON (de Ana-Giorgiana Grigore)

dati click aici




inapoi la CUPRINS




1 - Crucea Alfa si Omega


  Aceasta cruce latina completata de literele Alfa si Omega ne aminteste ca, desi Iisus Hristos a murit pe cruce pentru rascumpararea pacatelor noastre, el continua sa domneasca vesnic peste imparatia Sa.


Intoarcere

2 - Crucea cu ancora


  Simbolizeaza nadejdea crestinilor in ajutorul lui Iisus Hristos. Crucea a fost utilizata si ca emblema a Sfantului Clement, episcop la Roma, despre ea traditia sustinand ca ar fi fost legata de o ancora si aruncata in mare de imparatul Traian.


Intoarcere

3 - Crucea Botezatorului


  Aceasta cruce greaca este suprapusa peste litera din alfabetul grecesc "chi", care este si prima litera a numelui lui Hristos (Christos). Ea formeaza o cruce cu opt brate. Cum numarul opt este simbolul renasterii sau al regenerarii, aceasta cruce este frecvent utilizata drept cruce a botezului.


Intoarcere

4 - Crucea trilobata


  Este cea mai raspandita forma a crucii, ea evocand Sfanta Treime prin capetele sale in forma de trifoi.


Intoarcere

5 - Crucea bizantina


  Crucea bizantina este folosita mai ales in Biserica ortodoxa greaca.


Intoarcere

6 - Crucea Patimilor, in trepte


  Cele trei trepte pe care este asezata crucea latina simbolizeaza patimile lui Iisus Hristos pe drumul Golgotei sau, mai ales, cele trei virtuti crestine, care sunt credinta, speranta si iubirea.


Intoarcere

7 - Crucea celtica, irlandeza


  Unul din cele mai vechi simboluri folosite ale crucii. Aceasta cruce era folosita de celtii crestinati din Marea Britanie si din Irlanda.


Intoarcere

8 - Crucea invingatorului, a victoriei


  Aceasta cruce este completata cu prima si ultima litera a numelui elenizat al lui Iisus (IC) si cu prima si ultima litera a numelui elenizat al lui Hristos (XC), in partea de sus, si cu denumirea greceasca pentru victorie (NIKA), in partea de jos. Barele scurte amplasate deasupra literelor indica faptul ca este vorba de abrevieri.


Intoarcere

9 - Crucea ornamentata (Crosslet)


  Cruce formata din patru alte cruci de dimensiuni mai reduse, ansamblul fiind o reprezentare grafica a raspandirii Evangheliei catre cele patru zari ale pamantului. Aceasta versiune ornamentata este asezata pe un caroiaj care formeaza, la randul sau, alte patru cruci.


Intoarcere

10 - Crucea rasariteana


  Crucea de aceasta forma este utilizata in special de Biserica ortodoxa rusa. Bara superioara reprezinta forma abreviata a inscriptiei "INRI" care a fost asezata deasupra capului lui Iisus Hristos din ordinul lui Pilat. Semnificatia barei inferioare inclinate s-a pierdut in negura istoriei. Potrivit folclorului, se spune ca Iisus Hristos ar fi avut un picior mai lung; sau, potrivit altei legende, ca marele cutremur care s-a produs la moartea Lui a facut sa se incline crucea. O alta explicatie (probabil si cea mai corecta) este aceea ca, crucea inclinata este reprezentarea crucii Sfantului Andrei. Se considera ca Sfantul Andrei este cel care a introdus crestinismul in Rusia.


Intoarcere

11 - Crucea crenelata


  Aceasta cruce heraldica evoca crenelurile unei fortarete sau ale unui castel, putand fi folosita in aceasta forma ca simbol al "Bisericii militante" (biserica luptatoare, prin contrast cu biserica triumfatoare - adica toti cei care au urcat la Dumnezeu).


Intoarcere

12 - Crucea floare-de-crin


  Asemanatoare crucii cu motiv floral (prezentata mai jos), aceasta cruce evoca Sfanta Treime si invierea.


Intoarcere

13 - Crucea florala


  Capetele in forma de crin ale acestei cruci evoca Sfanta Treime.


Intoarcere

14 - Crucea greceasca


  Forma arhaica a crucii, avand bratele de dimensiuni egale.


Intoarcere

15 - Crucea ionica


  Este crucea pe care Sfantul Columb a dus-o pe Insula Iona in secolul al VI-lea.


Intoarcere

16 - Crucea de Ierusalim, a cruciatului, formata din cinci registre


  Aceasta forma complexa se compune dintr-o cruce principala, la randul ei formata din patru cruci in forma literei T, care este o reprezentare simbolica a Legii vechi-testamentare. Cele patru cruci grecesti de dimensiuni mai reduse reprezinta implinirea Legii prin invataturile evanghelice ale lui Iisus Hristos. Unii exegeti furnizeaza interpretarea conform careia ea ar reprezenta activitatea misionara a Bisericii, care a raspandit cuvantul Evangheliilor in cele patru zari ale lumii. Iar altii sustin ca cele cinci cruci ar simboliza cele cinci rani pe care le-a primit Iisus Hristos pe cruce (maini, picioare si coasta). Aceasta cruce a aparut pe blazonul lui Godfrey de Bouillon, primul rege al Regatului crestin al Ierusalimului. Ea este integrata in heraldica cruciatilor.


Intoarcere

17 - Crucea latina


  Aceasta reprezentare a crucii, si cea mai raspandita, evoca sacrificiul suprem pe care l-a facut Iisus Hristos pentru a rascumpara pacatele omenirii. Crucea este goala pentru a ne aminti de momentul invierii si de speranta in viata vesnica.


Intoarcere

18 - Crucea latina (cu proclamarea)


  Initialele in alfabet latin simbolizeaza inscriptia de pe crucea lui Iisus Hristos, scrisa din porunca lui Pilat: "Iesus Nazarenus Rex Iudaeorum - Iisus din Nazaret, regele iudeilor" Ioan 19:19 Pilat pregatise o inscriptie care a fost fixata pe cruce. Ea suna astfel: "IISUS DIN NAZARET, REGELE IUDEILOR". 20 : "Multi evrei au citit acest semn, fiindca locul in care Iisus a fost rastignit pe cruce era aproape de cetate, iar semnul a fost scris in aramaica, latina si greaca". (NIV)


Intoarcere

19 - Crucea malteza


  Cele opt varfuri exterioare simbolizeaza regenerarea. Unii sustin ca ar reprezenta cele opt virtuti. Crucea apare pe blazonul Cavalerilor Ioaniti, aceiasi care au fost alungati de turci din Insula Rodos si s-au refugiat in Insula Malta. Malta este insula pe care a naufragiat corabia Sfantului Pavel.


Intoarcere

20 - Crucea Nasterii Domnului


  Aceasta cruce in forma de stea aminteste povestea Nasterii lui Iisus Hristos, anuntand scopul pentru care El s-a intrupat.


Intoarcere

21 - Crucea pontificala


  Aceasta cruce este emblema oficiala a papalitatii. Ea nu poate fi folosita decat de Papa insusi. Se spune ca cele trei bare orizontale ar reprezenta cele trei raspantii de pe Golgota. Mult mai probabil, ele simbolizeaza cele trei directii ale autoritatii papale : Biserica, pamantul si cerul.


Intoarcere

22 - Crucea patimirii


  Capetele ascutite ale acestei cruci latine reprezinta patimirea lui Iisus Hristos rastignit pe cruce.


Intoarcere

23 - Crucea "Patee"


  Aceasta cruce este frecvent confundata cu crucea malteza. Este o cruce a Ordinului lui Hristos si are origine templiera. Reprezinta varianta crucii "Patee" inscrisa in patrat.


Intoarcere

24 - Crucea "Patee" - varianta


  Are aceleasi semnificatii ca si precedenta numai ca este inscrisa in cerc.


Intoarcere

25 - Crucea patimilor


  Aceasta cruce simbolizeaza crucea pe care a fost rastignit Iisus Hristos. Este una dintre crucile care apar pe mantia Cavalerilor Templieri. Se pare ca este crucea pe care le-a fost oferita spre a o purta de catre Papa Eugeniu in 1146.


Intoarcere

26 - Crucea templiera


  Cruce care apare pe scutul cavalerilor templieri si pe panzele corabiilor Ordinului. Crucea apare aplicata pe rasa calugareasca care se afla sub mantia de cavaler.


Intoarcere

27 - Crucea patriarhala


  Aceasta cruce ecleziastica purtata de patriarhi apare frecvent reprezentata in arta crestina. Bara superioara simbolizeaza inscriptia plasata pe cruce de Pilat. A fost adoptata de cardinali si de episcopi ca semn distinctiv al rangului in ierarhia bisericeasca.


Intoarcere

28 - Crucea episcopala (Pommee)


  Capetele in forma de mar simbolizeaza roadele vietii crestinesti. Fiindca acest motiv era reprezentat pe vesmintele preotesti in perioada crestinismului timpuriu, crucea in aceasta forma este uneori denumita cruce episcopala.


Intoarcere

29 - Crucea Sfantului Andrei


  Potrivit traditiei, Sfantul Andrei a simtit ca este nedemn sa fie rastignit la fel ca Domnul Dumnezeul sau, astfel incat el a implorat sa i se faca o cruce de forma diferita. Crucea Sfantului Andrei este un simbol al umilintei, al patimirii si al martiriului.


Intoarcere

30 - Crucea in T


  Crucea de forma literei T din alfabetul grecesc este cea mai simpla dintre toate cruciformele. Este frecvent folosita drept cruce a profetiei, sau cruce vechi-testamentara, fiindca reprezinta semnul pe care, conform traditiei, l-au facut israelitii cu sangele mielului jertfit pe stalpii din Egipt in noaptea dinaintea trecerii miraculoase a marii. Crucea de forma literei T este frecvent reprezentata in chip de stalp pe care a ridicat Moise sarpele de arama in pustia Egiptului.


Intoarcere

31 - Crucea triumfului imparatiei lui Iisus Hristos pe pamant


  Aceasta cruce simbolizeaza triumful si venirea imparatiei lui Iisus Hristos. Este frecvent intalnita in arta religioasa crestina, fiind reprezentata in varful sceptrului purtat de Iisus Hristos care domneste cu slava peste imparatia Sa.


Intoarcere








    Calendarul este un sistem de masurare a timpului, care indica durata si subdiviziunile lui. Termenul de calendar vine de la cuvantul latinesc kalendae (a chema, a convoca), prin care romanii indicau in general prima zi a fiecarei luni, cand toti cetatenii erau chemati (convocati) in adunarea publica din forum, pentru a li se aduce la cunostinta, prin viu grai, lucruri de interes public-cetatenesc.

    Primele calendare au luat nastere din nevoia pe care au simtit-o oamenii de a-si fixa in timp sarbatorile religioase si de a introduce o regularitate periodica in ocupatiile lor din viata zilnica. Ele se intemeiaza pe miscarea astrelor pe bolta cereasca, si mai ales a lunii si a soarelui, cei doi luminatori ai cerului, facuti de Dumnezeu si pusi de El "sa fie semne, sa deosebeasca timpurile anului, zilele si anii", precum spune Scriptura. (Facere I, 14).

    Ca orice unitate de masura, ziua solara medie are si ea multiplii si submultiplii ei, si anume :
    a) Orele, minutele si secundele de timp (ziua e impartita in 24 ore, ora in 60 de minute, minutul in 60 de secunde);
    b) Saptamana, adica intervalul de timp dintre doua faze consecutive ale lunii de pe cer: dintre luna noua si primul patrar, sau de la patrarul prim la luna plina, de la luna plina la patrarul ultim s.a.m.d., interval care dureaza aproximativ sapte zile;
    c) Luna lunara, adica intervalul de timp care ii trebuie lunii de pe cer sa faca o rotatie completa in jurul pamantului si sa revina la aceeasi faza : de la luna noua la luna noua, de la luna plina la luna plina.
    d) Anul tropic, solar sau astronomic, adica intervalul de timp in care pamantul face o rotatie completa in jurul soarelui sau rastimpul dintre doua treceri consecutive ale soarelui la echinoctiul de primavara. Deoarece anul tropic nu se compune dintr-un numar exact de zile, n-a putut fi luat ca unitate de masura, pentru ca atunci ar fi trebuit ca una din zile sa apartina la doi ani consecutivi. De aceea s-a adoptat ca unitate de masura anul civil sau calendaristic, care in fond e un an conventional, obtinut din anul tropic prin inlaturarea fractiunii de zi. Si deoarece anul civil nu coincide exact cu cel tropic (astronomic), s-a cautat sa se aduca din timp in timp corectari calendarului, in diferite moduri, pentru a se restabili coincidenta anului civil cu anul astronomic. Asa s-a nascut problema calendarului. Greutatea de care se izbeste adica orice calendar sau orice sistem de inregistrare si de masurare a timpului este sa se gaseasca o modalitate sau o formula, dupa care anul civil-calendaristic, care e intrebuintat in uzul zilnic si care opereaza numai cu zile intregi, sa fie adus in acord cat mai mult cu anul tropic sau ceresc.

    Cele mai vechi popoare cunoscute in istorie au avut calendare lunare, adica si-au intocmit calendarele dupa miscarea de rotatie a lunii in jurul pamantului.

    Egiptenii au fost primii la care s-a folosit un calendar solar, adica bazat exclusiv pe miscarea aparenta a soarelui pe bolta cereasca, adica de fapt pe miscarea de revolutie a pamantului. El a fost insa perfectionat de romani, prin calendarul iulian, care sta la baza cronologiei moderne.
    Calendarul iulian a fost introdus de Iuliu Cezar in 46 i.Hr., intrand in uz in anul 45 i.Hr., (sau 709 ab urbe condita). Acest tip de calendar a fost ales dupa consultari cu astronomul Sosigenes din Alexandria si a fost, cel mai probabil, calculat prin aproximarea anului tropic. Calendarul iulian are un an obisnuit de 365 de zile, impartit in 12 luni, cu un an bisect adaugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu sa aiba 365,25 de zile.
    Calendarul Iulian intocmit de Sosigene, neglija o mica diferenta (de 11 minute si 14-15 secunde pe an), cu care anul civil sau calendaristic era de fapt mai lung decat cel tropic sau astronomic si deci, primul ramanea in urma fata de al doilea, in fiecare an. Aceasta mica diferenta, imperceptibila intr-o viata de om, creste cu timpul si devine perceptibila in perioade mai mari de timp: in 128 de ani ea se ridica la o zi, in 384, la trei zile, si asa mai departe. Prin urmare, la fiecare 128 ani, anul civil al calendarului Iulian ramanea in urma celui astronomic cu o zi, iar la fiecare 384 ani cu 3 zile. Aceasta diferenta, marindu-se mereu cu timpul, a inceput sa fie observata mai ales datorita serbarii Pastilor, a caror data - variabila de la un an la altul - este legata pe de o parte de un termen solar fix, si anume echinoctiul de primavara, iar pe de alta parte de o data variabila, si anume luna plina de primavara (sau pascala), adica prima luna plina de dupa echinoctiu. In felul acesta, de ex., echinoctiul de primavara, pe care Sosigene il fixase la 24 martie, peste 384 ani (adica pe vremea Sinodului I ecumenic) ajunsese sa cada la 21 martie. De aceea, dupa 128 ani de la Sinodul I ecumenic echinoctiul real de primavara a cazut la 20 martie al calendarului Iulian, dupa alti 128 ani la 19 martie s.a.m.d.

    In sec. XVI, diferenta dintre echinoctiul real (astronomic) de primavara si cel ipotetic (21 martie al calendarului iulian) ajunsese la 10 zile, ceea ce facea sa se calculeze gresit si luna pascala, deci si data Pastilor. Aceasta greseala a calendarului iulian, a fost indreptata in Apus, prin reforma "gregoriana" a calendarului, realizata (din initiativa Sinodului din Trident) sub papa Grigore XIII la 1582, cu concursul astronomului italian Luigi Lilio. S-au suprimat mai intai cele 10 zile, cu care anul civil ramasese in urma celui astronomic, ziua de 5 octombrie 1582 devenind 15 octombrie. Astfel, s-a readus, in 1583, echinoctiul real de primavara la 21 martie, cum era in epoca Sinodului I ecumenic. In al doilea rand, s-a hotarat ca, de acum inainte, dintre anii bisecti seculari (1600, 1700, 1800 etc.) sa ramana bisecti numai cei care se impart exact la patru, iar ceilalti sa fie socotiti comuni (de 365 zile) ; de ex., 1600 si 2000 vor fi bisecti, pe cand 1700, 1800 si 1900 raman comuni. Astfel, prin suprimarea, din cand in cand, a zilei a 366-a din anii bisecti, se asigura pentru o perioada mai mare de timp (cel putin pentru 3400 de ani) coincidenta anului civil cu cel astronomic.
    Indreptarea calendarului prin reforma "gregoriana" a fost aplicata treptat (in cursul secolelor XVI-XVIII), de toate Bisericile si statele catolice si protestante din Apus, calendarul astfel indreptat fiind apoi adoptat chiar de unele state asiatice si africane necrestine, ca Japonia (1873), China (1912), Turcia (1926), Egipt (1928) s.a.
    Desi tarile din Europa Rasariteana au adoptat calendarul gregorian pana in 1923, bisericile lor nationale ortodoxe folosesc in continuare calendarul iulian. La un sinod de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit. Acest calendar este format dintr-o parte solara, care este si va fi similara cu calendarul gregorian pana in anul 2800 si o parte lunara, cu ajutorul careia se calculeaza astronomic Pastele la Ierusalim. Toate Bisericile Ortodoxe au refuzat partea lunara, continuand astfel sarbatorirea Pastelui conform calendarului iulian, (Biserica Ortodoxa Finlandeza foloseste calendarul gregorian pentru sarbatorirea Pastelui). Partea solara a calendarului a fost acceptata numai de unele dintre Bisericile Ortodoxe, si anume: Biserica Ortodoxa a Constantinopolului, Biserica Ortodoxa a Alexandriei, Biserica Ortodoxa a Antiohiei, Biserica Ortodoxa Greaca, Biserica Ortodoxa Cipriota, Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Ortodoxa Poloneza si Biserica Ortodoxa Bulgara (in 1963), acestea sarbatorind Craciunul pe 25 decembrie dupa calendarul gregorian, odata cu Bisericile Catolice, pana in anul 2800. Biserica Ortodoxa a Ierusalimului, Biserica Ortodoxa Rusa, Biserica Ortodoxa Sarba, Biserica Ortodoxa Georgiana, Biserica Ortodoxa Ucrainiana si calendaristii vechi greci au continuat sa uzeze calendarul iulian pentru datele fixe, de aceea ei sarbatoresc Craciunul pe 25 decembrie dupa calendarul iulian (7 ianuarie dupa calendarul gregorian) pana in anul 2100.


Intoarcere








    Numarul 7 in ortodoxie - Din punct de vedere teologic creand lumea in sase zile, Dumnezeu se odihneste in cea de-a saptea si o transforma in zi sfanta. Odihna din ziua a saptea marcheaza un legamant intre Dumnezeu si om.
    Tainele Sfintei biserici sunt tot in numar de sapte si anume: Botezul, Mirungerea, Sf. Impartasanie, Spovedania, Maslul, Casatoria si Preotia.
    Laudele bisericii sunt sapte, de asemenea: Vecernia, Pavecernita, Miezonoptica, Utrenia care formeaza o lauda impreuna cu Ceasul I, Ceasul III, VI si IX.
    Apoi avem si cele sapte pacate capitale: lacomia, desfraul, avaritia, invidia, mania, lenea, trufia, care sunt omologii ale celor 3 virtuti teologice: iubirea, credinta si nadejdea si cele 4 cardinale: prudenta, cumpatarea, justitia si curajul.
    La savarsirea Sfantului Maslu, unde de obicei slujesc 7 preoti, intalnim aceasta cifra: intai la rugaciunea pentru sfintirea untdelemnului, pe care o rostesc preotii pe rand pana se plineste de sapte ori; al doilea, cele sapte Apostole si Evanghelii, urmate fiecare de ectenia intreita si de cate o rugaciune pentru sfintirea untdelemnului si pentru tamaduirea bolnavului; al treilea, ungerea de sapte ori a celui bolnav cu untdelemn sfintit, rostindu-se de fiecare data rugaciunea: "Parinte sfinte, Doctorul sufletelor si al trupurilor... tamaduieste si pe robul Tau acesta (numele) de neputinta trupeasca si sufleteasca ce l-a cuprins...".
    Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie a Bisericii Ortodoxe ne descopera care sunt numele celor sapte sfinti arhangheli, capeteniile puterilor ceresti. Ele sunt: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Iegudiil si Varahiil, carora, uneori, li se adauga si numele lui Ieremiil.

    Şi exemplele pot continua...

Intoarcere








    Crucea ortodoxă - confirmări ştiinţifice ale unor minuni zilnice

    Oamenii de ştiinţă au dovedit, în mai multe rânduri, puterea semnului crucii, a rugăciunilor şi a slujbelor săvârşite în Biserica Ortodoxă.
    Astfel, cercetătorii ruşi au demonstrat urmările concrete ale semnului crucii făcut deasupra mâncării, de pildă. "Am demonstrat că vechiul obicei de a însemna cu Sf. Cruce mâncarea şi băutura înainte de masă are o însemnătate mistică profundă. Această tradiţie are consecinţe practice: mâncarea este purificată în mod real, imediat. Aceasta este o mare minune, care se întâmplă zi de zi", afirmă electrofiziciana Angelina Malahovskaia de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică din St. Petersburg.
    Malahovskaia studiază puterea semnului Sf. Cruci de mulţi ani. Ea a efectuat un număr mare de experimente care au fost verificate în mai multe rânduri înainte de a fi prezentate publicului.
    A rezultat că dacă se citeşte rugăciunea Tatăl Nostru şi se face semnul Crucii asupra apei, atunci concentraţia bacteriilor dăunătoare va fi de o sută de ori mai mică. Radiaţia electromagnetică dă rezultate mult inferioare.
    Astfel, recomandările ortodoxe de a binecuvânta orice mâncare sau băutură nu au numai o valoare spirituală, ci şi una preventivă.
    Apa sfinţită nu este numai purificată, ci ea îşi schimbă şi structura, devine inofensivă şi poate să vindece. Aceasta se poate dovedi cu aparate speciale.
    Spectrograful indică o densitate optică mai mare a apei sfinţite, ca şi cum aceasta ar fi înţeles sensul rugăciunilor şi l-ar fi păstrat. Aceasta este cauza acestei puteri unice de a vindeca. Singura limitare este aceea că ea îi vindecă numai pe cei credincioşi.
    "Apa 'distinge' nivelul de credinţă al oamenilor", spune Malahovskaia. Atunci când un preot sfinţeşte apa, densitatea optică este de 2,5 ori mai mare, atunci când sfinţirea este efectuată de o persoană credincioasă laică, numai de 1,5 ori mai mare, dar cu un om botezat şi necredincios, fără cruce la gât, schimbările sunt nesemnificative.
    Ea a descoperit în special proprietăţile bacteriologice ale apei după ce a fost binecuvântată cu o rugăciune ortodoxă şi cu semnul Sf. Cruci. Studiul a arătat, de asemenea, o nouă proprietate, necunoscută în trecut, aceea a cuvântului lui Dumnezeu de a transforma structura apei, mărindu-i considerabil densitatea optică în domeniul spectral al undelor scurte ultraviolete. Se ştie deja că apa sfinţită de către un preot ortodox nu mai prezintă mişcare browniană şi nu se mai alterează cu trecerea timpului.
    Cercetătorii au verificat efectul rugăciunii "Tatăl Nostru" şi al semnului ortodox al Sf. Cruci făcute asupra bacteriilor patogene. Au fost prelevate probe de apă din mai multe surse: fântâni, râuri şi lacuri. Toate probele conţineau stafilococul auriu, un bacil din colon. Ei au constatat că dacă se rosteşte rugăciunea "Tatăl Nostru" şi se face semnul Sf. Cruci peste probele de apă, numărul bacteriilor periculoase scade de şapte, zece, sute şi chiar mii de ori.
    Experimentele au fost astfel concepute încât să se excludă posibilitatea unor sugestii mentale. Rugăciunea a fost rostită atât de credincioşi, cât şi de necredincioşi, dar numărul bacteriilor patogene a scăzut.
    Cercetătorii au dovedit şi efectul benefic al rugăciunii şi al semnului Sf. Cruci asupra persoanelor. Toţi participanţii la teste au avut presiunea arterială stabilizată şi indicii sanguini îmbunătăţiţi. Impresionant este faptul că indicii sanguini s-au modificat înspre însănătoşire: persoanelor hipotensive au înregistrat creşteri de tensiune, iar cele hipertensive scăderi de tensiune.
    S-a observat, de asemenea, că dacă semnul Sf. Cruci este făcut neglijent, de exemplu cu cele trei degete unite incorect sau duse în afara locurilor corecte - mijlocul frunţii, centrul plexului solar şi cavităţile umerilor drept şi stâng - rezultatul pozitiv este mult mai redus sau chiar absent.
    Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul "material" al acestui fenomen divin.
    "O rugăciune este un remediu puternic", spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică. "Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele din organismul uman, dar ea repară şi structura grav afectată a conştiinţei."
    Profesorul Slezin a făcut ceva de necrezut - a măsurat puterea rugăciunii. El a înregistrat electroencefalogramele unor călugări în timp ce se rugau şi a captat un fenomen neobişnuit - "stingerea" completă a cortexului cerebral.
    Această stare poate fi observată numai la bebeluşii de trei luni, atunci când se află lângă mamele lor, în siguranţă absolută. Pe măsură ce persoana creşte, această senzaţie de siguranţă dispare, activitatea creierului creşte şi acest ritm al biocurenţilor cerebrali devine rar, numai în timpul somnului profund sau al rugăciunii, aşa după cum a dovedit omul de ştiinţă. Valeri Slezin a numit aceasta stare necunoscută "trezie uşoară, în rugăciune" şi a dovedit ca are o importanţă vitală pentru orice persoană.
    Este un fapt cunoscut că bolile sunt cauzate mai ales de situaţii negative şi afronturi care ne rămân înfipte în minte. în timpul rugăciunii, însă, grijile se mută pe un plan secundar sau chiar dispar cu totul. Astfel, devine posibilă atât vindecarea psihică şi morală, cât şi cea fizică.
    Slujbele bisericeşti ajută şi ele la ameliorarea sănătăţii. Angelina Malakovskaia a condus peste o mie de studii pentru a afla caracteristicile sănătăţii unor enoriaşi înainte şi după slujbă. A rezultat că slujba în biserică normalizează tensiunea şi valorile analizei sângelui.
    Se pare că rugăciunile pot să neutralizeze chiar şi radiaţiile. Se ştie că după explozia de la Cernobîl, instrumentele de măsură pentru radiaţii au arătat valori care depăşeau capacitatea de măsurare a instrumentului. în apropierea Bisericii Arhanghelului Mihail, însă, aflată la patru km de reactoare, valoarea radiaţiilor era normală.
    Oamenii de ştiinţă din St. Petersburg au confirmat, cu ajutorul experimentelor efectuate, şi că semnul Crucii şi bătutul clopotelor pot să aibă, de asemenea, proprietăţi vindecătoare. în Rusia, în cursul epidemiilor, clopotele bat întotdeauna.
    Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară viruşii de gripă, hepatită şi tifos. Proteinele viruşilor se încovoaie şi nu mai poartă infecţia, a declarat Malahovskaia. Semnul crucii are un efect şi mai semnificativ: omoară microbii patogeni (bacilul de colon şi stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci şi în râuri şi lacuri. Este chiar mai eficient decât aparatele moderne de dezinfecţie cu radiaţie magnetică.
    În încheiere, trebuie să spunem că apa sfinţită (agheasma) o au numai creştinii ortodocşi. Un preot ortodox sfinţeşte apa doar rugându-se şi făcând semnul Crucii deasupra ei. Astfel că "agheasma mare" făcută la Bobotează (apa care nu se strică niciodată) este una din minunile ortodoxiei.

(Traducere și adaptare după Interfax și Pravda)

Intoarcere








    DIN TEOLOGIA COPIILOR

    Iată ce explicaţii teologice pot găsi dragii noştri copii:

    Că după ce murim ca să ne ridicam la cer, trebuie toată viaţa să facem aripi sufletului.

    Dumnezeu ne-a împrumutat viaţa, iar noi, dacă avem obraz, adică credinţă, i-o dăm înapoi.

    În bisericile ortodoxe sfinţii sunt slabi, alungiţi la faţă şi la corp, pentru că aşa arată cei care sunt buni la suflet, că lor le-a rămas în corp doar suflet, au ajuns numai piele şi suflet.

    Diferenţa dintre mama, tata şi Dumnezeu este că mama şi tata pot crea oameni, dar nu plante şi animale, şi este imposibil ca ei să facă o mare.

    Peisajul este o caligrafie a lui Dumnezeu.

    Dumnezeu îi iubeşte şi pe cei necredincioşi, dar îi iubeşte cu suferinţă.

    Unii oameni nu putrezesc după ce mor fără să fie îmbălsămaţi, pentru că trupurile lor au fost băgate în pământ cu cerul în ei.

    Dacă ar apărea aici, acum, Domnul nostru Iisus Hristos l-aş întreba dacă mă poate duce la Mama Lui, că eu vreau să o întreb pe Maica Domnului cum este să ai un copil-Dumnezeu.

    Crucea şi rugăciunea sunt un fel de arme, cu gloanţe de bunătate, la care diavolul nu are cum să se apere că nu are vesta antiglonţ pentru aşa ceva.

    Sfântul Teofan Zăvorâtul a spus că: "Dumnezeu vede boala mai folositoare decât sănătatea pentru iertarea noastră" şi aşa e, că dacă de la o boală devii paralizat, în cărucior, când stai aşa mult pe loc, singur, ţi se călugăreşte sufletul.

    Călugării şi-au făcut meserie din rugat, pentru că ei au văzut că nu poate să existe meserie mai frumoasă decât să vorbeşti tot timpul cu Dumnezeu.

    Preoţii ne atrag atenţia să ne păzim imaginaţia, că dacă ea ne-o ia razna şi ne gândim la ceva foarte urât, dracul ne sponsorizează imediat ca să putem face drăcia care ne-a trecut prin cap.

    Biserica nu iubeşte plăcerea, că plăcerea îţi aduce mereu să spui că mai vrei pe când mulţumirea îţi aduce să spui că îţi ajunge.

    Biblia e modul de a citi iubirea.

    Dumnezeu se înţelege mai uşor cu copiii mici, că cei mici au un suflet mai încăpător. La oamenii mari, în suflet, e o înghesuială de rele că nici nu ai unde să stai.

    Călugării nu se uită la televizor, că filmele de acolo sunt făcute de nişte draci, pentru alţi draci.

    Preotul vine să stropească cu apă sfinţită, în casa noastră, în preajma sărbătorilor mari, pentru că el stropeşte credinţa noastră aşa ca pe o plantă şi atunci ne creşte planta credinţei mai mult.

    Profesorul- "Copii unde este prezent Dumnezeu?" Elevul- "Acolo unde este lăsat să intre."

    Dacă citim mereu din Biblie nu înseamnă că nu trebuie să mai mergem la biserică, pentru că dacă tu citeşti Biblia, până când o cunoşti bine, înseamnă că Dumnezeu e cel mai bun prieten al tău şi nu poţi să-I iubeşti cuvântul celui mai bun prieten, dar să nu intri în casa lui.

    Timpul nu e o înaintare spre moarte şi gata! El este o înaintare spre Dumnezeu, adică spre viaţă, dacă asta cauţi.

    Noi copiii nu rămânem cu căciula pe cap când intrăm în Biserică, pentru că preotul n-o să ne pună busuiocul pe căciulă.

    Îmi fac cruce când intru în biserică pentru că aşa zic prezent în limba Domnului.

    Postim ca să nu ne mai gândim numai la gusturi de mâncare şi să ne mai gândim şi la gustul de Dumnezeu.

    Albinele de-aia ne dau nouă toată ceara lor, că au văzut ce facem noi cu ea, că facem lumânări pentru Dumnezeu, şi atunci albinele nu o mai păstrează pentru ele.

    Inima bate, bate până se stinge, că inima e ca lumânarea şi dacă tu crezi în Dumnezeu, El ţi-o aprinde din nou în cer.

    Dumnezeu ne-a creat din nimic, iar după ce am terminat de trăit, nu mai vrea să ne aducă înapoi la nimic, pentru că ne-a pictat aşa de frumos că nu-L mai lasă inima să ne mai şteargă.

    Sunt cunoscute mai multe nume de sfinţi decât de sfinte pentru că nimeni nu numără femeile necăjite cu copii, care trăiesc ca sfintele.

    Când te rogi trebuie să stai cu gândul la Dumnezeu şi dacă stai tolănit pe canapea, atunci stai cu gândul să-ţi fie ţie bine, nu stai cu gândul la Dumnezeu să-i fie bine şi Lui cu tine.

    Dracii nu au o scriptură a lor, ceva care să sune: "Carte de gânduri rele", dar au făcut televizorul.

    Îngerii nu ne spun cum e în Rai, acolo de unde sunt ei, că atunci când mori e ca un fel de ziua ta şi primeşti cadou Raiul şi ei nu pot spune dinainte cum arată cadoul pe care-l primeşti, pentru că strică toată ziua.

(Mai multe micuţe minuni găsiţi aici: http://www.sfintiiarhangheli.ro/node/1102)

Intoarcere








    CUM SUNT ICOANELE ORTODOXE

    Icoana este o fereastră deschisă spre cer, un lucru binecuvântat şi plin de har. Este imaginea Domnului nostru Iisus Hristos, a Maicii Domnului sau a unui sfânt. Privind icoanele ne aducem aminte cum ar trebui, de fapt, să fim: asemenea sfintilor, adică: buni, sinceri, având în toate credinţă şi dragoste. Icoana diferă foarte mult de un tablou sau o fotografie, căci ea ne arată şi cum este sufletul sfântului, nu doar trupul său. Sfinţii sunt totdeauna modeşti şi slabi, arătându-ne astfel smerenia şi simplitatea vieţii lor, îndemnându-ne să trăim şi noi în cumpătare, cu măsură şi chibzuială în tot ceea ce facem. În icoane, fruntea sfinţilor este foarte înaltă, simbolizând înţelepciunea. Ochii sunt mari, pentru că sfântul vede mai mult decât noi, el cunoaşte şi adevărurile din lumea de dincolo: îngerii şi demonii, raiul şi iadul. În schimb, nasul este foarte subţire, gura foarte mică, iar urechile, de cele mai multe ori nici nu se văd. Nasul, urechile şi gura reprezintă simţurile noastre (miros, auz, gust) care ne leagă de lumea de aici. La sfinţi ele sunt reprezentate simplu, abia schiţate, deoarece sfântul nu mai este aşa legat de lumea aceasta, sufletul său fiind aşa de aproape de cer. Icoana e ca o carte deschisă, pe care oricine o poate "citi", ca o poezie plină de simboluri şi metafore, ce-ţi încântă şi ochii şi inima. "ICOANA ESTE IMAGINEA ADEVĂRULUI." - Sf. Teodor Studitul

Întoarcere








    DE CE APRINDEM LUMÂNĂRI

    Simbolizând lumina şi pacea, lumânarea este nelipsită din biserică. Flacăra ei plăpândă, dar strălucitoare, e o fărâmă din lumina adevărului şi a sfinţeniei. Culoarea ei deschisă simbolizează puritate şi curăţire de păcat, căci Mântuitorul ne spune: "Eu sunt Lumina lumii; Cel ce îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii" (Sf. Evanghelie după Ioan 8, 12).
    Credincioşii aprind lumânări în biserică, atât pentru pomenirea celor vii, cât şi pentru pomenirea morţilor. De asemenea, lumânările sunt folosite în toate momentele importante: la botez, la cununie, la înmormântare, la Sf. împărtăşanie, în noaptea de Paşte, fiind ţinute de credincioşi în mână sau aşezate în sfeşnice şi candelabre. Lumânarea simbolizează totodată şi viaţa creştinului: doar sacrificându-te în fiecare moment câte un pic, munca şi viaţa ta devin "lumină" pentru tine şi pentru toţi cei din jur.
    Asemenea lumânării, care jertfeşte ceara şi fitilul, dar care alungă cu flacăra ei micuţă întunericul dintr-o camera întreagă, la fel inima creştinului trebuie să poarte lumina credinţei şi a dragostei, alungând întunericul tristeţii din viaţa sa şi a celor apropiaţi.

Întoarcere








    DE CE SE ARDE TĂMÂIA

    Tămâia este o răşină obţinută din scoarţa unor arbori exotici. Prin ardere, degajă un fum cu miros plăcut şi aromat. Având un parfum puternic, dar în acelaşi timp suav şi discret, tămâia este des folosită în cadrul slujbelor din biserică, de către preoţi, dar şi în casele creştinilor, de către credincioşi. Camerele în care locuim şi toate lucrurile din ele se sfinţesc prin tămâiere sau prin stropire cu agheasmă, cu apă sfinţită.
    Tămâia a fost mereu folosită de preoţi în timpul slujbelor, de aceea, la Naşterea Mântuitorului, printre darurile aduse de magi pentru Prunc, se află şi tămâia, simbolizând recunoaşterea lui Iisus Hristos ca Dumnezeu.
    Tămâia, ca şi lumânarea, simbolizează totodată şi puterea jertfei, iar prezenţa ei alungă spiritele rele. Se ard câteva bucăţele de tămâie în cădelniţă sau în căţuie.

Întoarcere








    Efectele televiziunii asupra creierului nostru - De ce suntem hipnotizaţi în faţa televizorului? De ce am devenit agresivi? De ce nu ne mai putem concentra asupra lucrurilor importante? De ce ne plictisim repede? De ce nu ne mai deranjează răul din jur, când ar trebui să căutăm doar binele? De ce nu mai ştim să iubim? Dacă doriţi răspunsuri la aceste întrebări şi nu numai, citiţi aici.

Întoarcere








    Unicitatea bisericii Sf. Teodora din Peloponez-Vasta - Biserica Sfanta Teodora din Peloponez, localizata in asezarea Vasta, este una dintre cele mai minunate bisericute din lume, fiind unica prin cele petrecute cu ea. Biserica este zidita pe un loc unde, mai apoi au crescut copaci. Copacii au imbratisat-o si au strans-o la piept, insa fara a o deteriora.
    Vasta este o localitate din municipalitatea Megalopolis, in prefectura de Arcadia, Peloponez, Grecia. Vasta, micuta asezare din Arcadia, este cunoscuta lumii intregi pentru "miraculoasa bisericuta" a Sfintei Teodora de Peloponez.
    Aceasta sfanta a vietuit in secolul al XI-lea, in vremea maretului Bizant. Cand regiunea a fost asaltata de banditi, Sfanta Teodora a fost nevoita sa-si apere, dupa puteri, satul, insa, ca femeia, nu putea face prea multe. Pentru a nu fi respinsa din oaste, Teodora s-a deghizat in soldat si a intrat in randurile luptatorilor.
    Din randuiala lui Dumnezeu, Teodora nu a supravietuit luptei. Se zice astfel ca, pe cand zacea intinsa la pamant, ea ar fi soptit cuvintele: "Fie ca trupul meu sa devina biserica, sangele meu sa devina rau de apa, iar parul meu sa devina padure de copaci."
    Astazi, pe acoperisul bisericutei ridicate in cinstea Sfintei Teodora de Peloponez, se afla un numar de 17 copaci uriasi. Cea mai mare parte dintre ei sunt inalti de peste 30 de metri, unii dintre ei avand o grosime de peste un metru. Multi dintre copaci au o greutate de peste o tona. Totusi, desi acoperisul bisericutei este subtire, fara nici o intaritura speciala, rezista ca prin minune. Oamenii de stiinta care au cercetat cazul isi marturisesc neputinta de a explica cum cresc copacii pe un acoperis subtire fara sa se prabuseasca biserica.
    Sfanta Teodora din Vasta a ajuns, in foarte scurt timp, mult iubita de crestinii din zona. Minunile nu au incetat sa apara, multi gasindu-si alinare la mormantul sfintei. Biserica Ortodoxa a Greciei a canonizat-o, iar pelerinajele in Vasta nu inceteaza niciodata.
    Mai multe informatii gasiti aici .

Întoarcere








    PRIMA SPOVEDANIE - Dragi copii, dacă deja aveţi 6 sau 7 ani, trebuie să stiţi că Sfânta Spovedania este esenţială pentru orice creştin, botezat în numele Preasfintei Treimi. Prin Botez omul primeşte un veşmânt de lumină necreată, un înger păzitor şi un loc în rai, şi mai ales este înfiat de Dumnezeu, devine cetăţean al cerului şi casnic al lui Dumnezeu, fiu al lui Dumnezeu după har. Pe măsură ce omul înaintează în viaţă, această haină luminoasă a sa se întunecă din cauza păcatelor, se pătează de fărădelegi şi trebuie spălată mereu, în mod ritmic şi conştient, prin Botezul lacrimilor, adică prin Sfânta Taină a Spovedaniei. Ea este indispensabilă pentru păstrarea locului nostru lângă Hristos, aşa cum este necesară curăţenia casei, spălarea trupului sau igiena. Spovedania este aşadar curăţirea sufletului de păcate în faţa lui Dumnezeu care iartă păcatele şi în prezenţa preotului duhovnic care dă prin Duhul Sfânt, sfaturile şi tratamentul duhovnicesc care trebuie urmat în fiecare caz în parte.
    Pentru a vă uşura mersul la biserică pentru spovedire, mai ales dacă este prima voastră dată, citiţi aici .

Întoarcere








    SEMNIFICAŢIA SĂPTĂMÂNII PATIMILOR - Săptămâna Patimilor, numită în popor şi Săptămâna Neagră, e profund încărcată de tristeţea celei mai cutremurătoare poveşti de viaţă: viaţa Fiului lui Dumnezeu întrupat şi pogorât printre cei pe care i-a iubit mai presus de minte şi pentru care îşi asumă acum întreaga suferinţă a morţii. Această suferinţă pricinuită de păcatele omenirii se pregăteşte Hristos să o poarte cu ascultare până la moarte spre mântuirea fiecăruia dintre noi. Săptămâna Mare e plină de înţelesuri duhovniceşti rânduite în slujbele Bisericii noastre spre a ne ajuta la participarea duhovnicească la ultimele zile din viaţa Mântuitorului. În continuare puteţi să citiţi despre fiecare zi dând clic aici .

Întoarcere








    MINUNEA SFINTEI LUMINI DE LA MORMÂNTUL DOMNULUI - Biruinţa Mântuitorului Hristos asupra iadului şi morţii şi redeschiderea porţilor raiului a fost pecetluită cu o minune înfricoşătoare care are loc an de an, la Sfântul Mormânt al Domnului: venirea Sfintei Lumini, lumină neaprinsă de mână omenească, ci trimisă oamenilor de Însuşi Dumnezeu, pentru a ne încredinţa că El este cu noi până la sfârşitul veacului.

Lumina vine în acelaşi loc, la aceeaşi dată şi ... (continuarea aici .)

Întoarcere








    BISERICA - cum şi de ce este construită aşa - Sigur v-aţi întrebat, dragi copii, de ce bisericile arată aşa cum le vedeţi sau ce vor să ne transmită ele prin forma lor. Dacă sunteţi curioşi, citiţi aici .

Întoarcere










    CUM E FĂCUT OMUL. V-aţi întrebat cu siguranţă cum am apărut noi şi din ce suntem făcuţi, nu-i aşa? Iată răspunsul aici . (sursa: revista MICUL PELERIN)

Întoarcere











    ÎNGERI, SUFLET, MÂNTUIRE în ORTODOXIE. Oare de ce sufletul nostru doreşte mântuirea şi cum se obţine? Ce sunt şi ce rol au îngerii? Cum trebuie să pregătim marea călătorie spre ceruri, acum când suntem pe pământ? Grele întrebări ... Iată răspunsurile aici (sau video aici ). (surse: www.sfaturiortodoxe.ro, www.razbointrucuvant.ro, www.ortodoxia.md, www.crestinortodox.ro)

Întoarcere











    Despre POSTUL ORTODOX pe înţelesul tuturor. Fiindcă postul face parte din credinţa noastră ortodoxă, este foarte important să ştim ce înseamna el, care e rostul şi folosul lui. Pentru a cunoaşte aceste lucruri daţi clic aici. (după crestinortodox.ro, doxologia.ro, catehism.ortodoxiatinerilor.ro)

Întoarcere











    SĂRBĂTORILE DE IARNĂ LA ROMÂNI. Poporul român e foarte bogat în tradiţii şi obiceiuri de iarnă. Pentru a le cunoaşte daţi clic aici. (după crestinortodox.ro)

Întoarcere











    BISERICA ÎNTEMEIATĂ DE PRUNCI. În secolul al cincilea, nu departe de cetatea Teracus, se afla un sat numit Gonab. Copiii acestui sat păşteau oile şi cum este obiceiul pruncilor, s-au adunat într-un loc ca să se joace. Tot jucându-se ei, unul a zis: "Hai să facem şi să aducem jertfă şi să ne împărtăşim, precum preotul face în sfânta biserică!" Şi toţi au dorit să săvârşească Sfânta Liturghie, ca într-o joacă. Ce s-a întâmplat în continuare aflaţi aici. (http://casadincopac.wordpress.com/)

Întoarcere











    SFINTELE FEMEI MIRONOSIŢE, urmaşe curajoase şi mult răbdătoare ale Domnului. Femeile mironosiţe sunt cele care L-au însoţit deseori pe Hristos în activitatea Sa pământească şi care au participat la ultimele evenimente din viaţa Lui: patimirile, răstignirea, moartea şi punerea în mormânt a Domnului. Tot ele sunt ... (continuarea aici. (http://copilortodox.wordpress.com/)

Întoarcere











    MARTIRII DINTRE NOI: NU, PENTRU DRAGOSTEA LUI IISUS! Ce ne spune noua martiriul celor patru copii crestini ucisi de jihadisti pentru ca au refuzat sa se converteasca la islamism? Totul se umple de ... (continuarea aici)

Întoarcere











    MOTIVELE PENTRU CARE NU SE MERGE LA BISERICA
Un preot, obosit sa asculte tot felul de scuze invocate de unii care nu merg la Biserica, a scris urmatoarele:
Cateva motive, pentru care nu ma spal:
Pentru ca mi-a fost impus sa ma spal de mic.
Pentru ca nu am fost invatat din copilarie sa ma spal.
Cei care se spala sunt niste fatarnici, pentru ca se vad mai curati ca altii.
Nu pot hotara care sapun e mai bun.
Candva ma spalam, dar dupa aceea m-am saturat.
Eu ma spal doar de sarbatorile mari - de Craciun si Paste.
Nu am prieteni care sa se spele.
Voi incepe sa ma spal cand voi fi batran si murdar.
Nu am timp sa ma spal.
Iarna apa e prea rece, iar vara - prea calda.
Nu doresc ca pe seama mea sa faca bani producatorii de sapun.
Eu ma spal in suflet.
Sapunul a fost inventat de niste smecheri, pentru ca nu exista nici murdarie nici curatenie.
Toate razboaiele in lume sunt din cauza sapunului.
Stiinta a demonstrat ca nici un fel de sapun nu elimina complet murdaria. De aceea spalatul este curat falsificare si opiu pentru zoiosi. Orice sapun contine substante toxice care dauneaza sanatatii.
Copilul nu trebuie invatat de mic sa se spele. Cand va creste, singur trebuie sa hotarasca daca sa se spele ori nu, si cu care sapun. ‎

Întoarcere











    DINCOLO DE PREJUDECATI
Daca copilul nu se pricepe inca sa-si exprime ideile si poate nici macar sa le formuleze in propria minte, nu inseamna ca este prost - dupa cum taranul, care poate ca nu se pricepe sa-si formuleze ideile in mod atat de rafinat ca Turgheniev, poate sa nu fie deloc mai prost decat Turgheniev. (...)
Ei bine, si copilul este la fel de destept ca noi. Observam la copii, uneori chiar si la cei mici, momente de inspiratie extraordinara, care ii socheaza pe adulti: ei rostesc fraze atat de nimerite, creeaza cuvinte noi intr-un mod pur si simplu uimitor. Mai mult decat atat, am fost martorul unor manifestari de autentica clarviziune si de dar prorocesc la copii - care, bineinteles, dispar apoi odata cu pierderea curatiei sufletesti.
Poate ca, in parte, Domnul a avut in vedere tocmai lucrul acesta atunci cand spunea sa fim ca pruncii. De tainele Evangheliei, de intelegerea lor, ne putem apropia mai mult sau mai putin, dar in ce masura le intelegem cu adevarat? Trebuie totusi sa recunoastem ca oricat am fi de destepti si de scoliti, nu putem sa intelegem si sa primim in mod adecvat toata plinatatea Evangheliei. (...)
Asadar, copilul este o fiinta cu minte inalta. Lucrul acesta uimeste mai ales atunci cand intra in clasa un dascal nou. Sunt de ajuns doua secunde pentru ca toti copiii din clasa sa inteleaga deplin cine sta inaintea lor si ce se poate face in prezenta acelui om, si ei stiu dinainte cum va reactiona. Toti copiii se adapteaza excelent la fiecare dascal si stiu care vor fi urmarile atitudinii lor fata de el. Asta stie orice dascal, din proprie experienta. De unde se pricep copiii atat de bine sa citeasca fizionomiile? A intrat omul in clasa - gata, l-au si citit. Omul adult este complex, dar pentru copil este transparent cu desavarsire. Cum? De ce? Iata intrebarea! (Protoiereu Dimitrie Smirnov)
(Educarea copilului: sfaturi ale duhovnicilor si psihologilor ortodocsi, Traducere din limba rusa de Adrian Tanasescu-Vlas, Bucuresti, Editura Sophia, 2013, p. 44-45)

Întoarcere











    Mama sa-I vorbeasca lui Dumnezeu, iar Dumnezeu sa-i vorbeasca copilului
"Asculta-ma: sa te rogi, si apoi sa vorbesti. Asa sa faci copiilor tai. Daca le dai necontenit sfaturi, o sa devii plictisitoare, si cand vor creste, vor simti un fel de apasare. Sa preferi, deci, rugaciunea. Sa le vorbesti prin rugaciune. Sa le spui pe toate lui Dumnezeu, iar Dumnezeu le va pune inlauntrul lor. Adica, nu trebuie sa-i sfatuiesti pe copiii tai asa, cu glas tare, pe care sa-l auda cu urechile lor. Poti s-o faci si pe asta, dar inainte de toate trebuie sa-I vorbesti despre copiii tai lui Dumnezeu. Sa spui: "Doamne Iisuse Hristoase, lumineaza-mi copilasii. Eu Tie Ti-i incredintez. Tu mi i-ai dat, dar eu sunt neputincioasa, nu pot sa-i pun pe cale. Pentru aceasta, Te rog, lumineaza-i". Si Dumnezeu le va vorbi, iar ei vor spune: "Oh, nu trebuia s-o necajesc pe mama cu ce-am facut!". Si aceasta, cu harul lui Dumnezeu, va iesi dinlauntrul lor. Acesta este lucrul desavarsit. Mama sa-I vorbeasca lui Dumnezeu, iar Dumnezeu sa-i vorbeasca copilului. Daca nu se face asa, atunci spui, spui, spui... totul "in ureche"; la sfarsit devine un soi de asuprire. Si, cand copilul creste, incepe sa se impotriveasca, adica sa se razbune, intr-un fel, pe mama si pe tata, care l-au asuprit. In vreme ce unul este lucrul desavarsit: sa graiasca iubirea cea in Hristos, si sfintenia tatalui si a mamei. Iradierea sfinteniei, si nu cea a omenestii stradanii, ii face bine pe copii. Cand copiii sunt raniti si traumatizati de vreun lucru grav, sa nu va mirati ca se impotrivesc si vorbesc urat. De fapt, nu vor asta, dar nu pot face altfel in clipele grele. Apoi se pocaiesc. Insa, daca voi va enervati si va maniati, deveniti una cu cel viclean, iar acela isi bate joc de toti." (Ne vorbeste "sfantul" parinte Porfirie – Viata si cuvintele, traducere din limba greaca de Ieromonah Evloghie Munteanu, Editura Egumenita, 2003, pp. 337-338)

Întoarcere











    NU CARTILE CRESC OAMENI, CI MAMELE (August Strindberg). O mica colectie de cugetari despre MAMA.

Poate ca pe nimeni nu chinuim atat de mult ca pe propria noastra mama; poate ca pentru nici o dragoste nu sacrificam mai putin: atat de siguri suntem ca ne-a fost data pentru totdeauna si ca intotdeauna ne va ierta. (Jacinto Benavente)

Exista o fiinta minunata fata de care vom ramane intotdeauna datori: mama. (Nikolai Alexeevich Ostrovsky)

Sotia este necesara pentru un sfat bun, soacra pentru o primire buna, dar nimeni nu este ca o dulce mama. (Lev Nicolaevici Tolstoi)

O mama buna pretuieste cat o suta de profesori. (Johann Friedrich Herbart)

Mama este numele lui Dumnezeu pe buzele si in inimile copiilor. (William Thackeray)

Inima mamei este un adanc abis la capatul caruia gasesti de fiecare data iertare. (Honore de Balzac)

Tot ce sunt sau ce sper sa devin ii datorez ingerului care a fost mama. (Abraham Lincoln)

Mama ta este singura persoana care stie mai multe lucruri despre tine decat stii tu despre tine insuti. (Edward A. Murphy)

Ruga mamei apara de orice primejdie, pe apa si pe uscat. (N. Gogol)

Mamele au o varsta unica, nu exista mame tinere, mame batrane, mame frumoase sau urate. Exista doar mame. (Alba de Cespedes)

Adevarata mama nu e cea care ii da viata copilului, ci buna crestere. (Sfantul Ioan Gura de Aur)

Întoarcere











    POVESTEA UNEI MAME

Faptul s-a petrecut cu ceva ani in urma, intr-unul dintre tribunalele Capitalei. . . Continuarea aici

Întoarcere











    LEGATURA DINTRE ANUL NOU BISERICESC SI CEL SCOLAR

Traditia de a incepe anul pe 1 septembrie provine din vechile traditii bisericesti. Pe 1/14 septembrie incepe indictul - inceputul anului bisericesc. Praznicul Anului Nou bisericesc s-a asezat de catre Sfintii Parinti la Sinodul. . . Continuarea aici si aici

Întoarcere











    UN MARE FALS - EVANGHELIA SOTIEI LUI IISUS

Papirusul numit "Evanghelia sotiei lui Iisus", scris in limba copta, a starnit interesul presei si al expertilor inca de la prezentarea lui oficiala, in anul 2012. Desi a fost declarat autentic in urma unei cercetari publicate in Harvard Theological Review, multi specialisti il contesta in continuare. . . Continuarea aici

Întoarcere











    MANASTIREA VORONET - pe scurt

Fericiti cei ce s-au nascut in acest paradis romanesc ... Continuarea aici

Întoarcere











    Despre SFANTA SCRIPTURA - pe scurt

Noi, crestinii ortodocsi, avem mare evlavie pentru Sfanta Scriptura. Un intelept a spus ca cele mai multe carti informeaza, unele reformeaza, dar Sfanta Scriptura transforma... Continuarea aici

Întoarcere










Noutăţi pe site

DOAMNE AJUTĂ!


 


Dintre ultimele postări:

* Au fost publicate pe site noi povestiri cu tâlc  și jocuri (30 la 32 - diverse teste de personalitate) / rebusuri (16-18 ). Puteți citi, de asemenea, două creații ale unor inimi curate: ce este IUBIREA (pe prima pagină a site-ului) și povestea Sfântului Spiridon (la Rugăciuni și Poezii)

* Noi articole despre: TRIOD sau Puritatea inimii și a limbajului sau ÎNGERII - ajutorul nevăzut sau Mănăstirea ”SF. IOAN CEL NOU” de la Suceava, pe scurt. Mai multe puteți citi aici.

 

* O rubrică utilă cu noi materiale în pagina DE CITIT, DE ÎNVĂȚAT vă stă la dispoziție: MATERIALE PENTRU ORA DE CATEHISM; un ajutor pentru cei mari în munca cu cei mici; noutate: EDUCAȚIA PRIN PATRIMONIU - una din temeliile sufletești, în comunitățiile care își cunosc și își prețuiesc valorile! (tehnici de lucru pentru realizarea de: ICOANE PE STICLĂ, LINOGRAVURĂ, ROATA OLARULUI, PORTRET - Școala AGATONIA)



* !!! ATENŢIE !!! Au fost dezactivate conturile celor care nu le-au folosit în cursul anului 2016.

 

 

Noutăţi Video

172 views - 0 comments
154 views - 0 comments
156 views - 0 comments
168 views - 0 comments